IMSP - Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"

 Bronhopneumonia obstructivă cronică (BPOC) reprezintă o boală netransmisibilă, produsă de îngustarea căilor respiratorii prin inflamaţia lor cronică. La fiecare oră, în lume, 250 de persoane mor din cauza BPOC. În clasamentul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC apare ca fiind a patra cauză de mortalitate la nivel mondial. Se estimează că până în anul 2030, BPOC va deveni a treia cauză de mortalitate și a cincea cauză de handicap determinate de nediagnosticarea la timp şi ignorarea frecventă a acestei afecțiuni.

În Republica Moldova prevalența prin bronșita cronică obstructivă, cifrul j44.0 a constituit în anul 2016 – 143,4 la 10 mii locuitori, în 2015 – 144,0 la 10 mii locuitori. Mortalitatea în acest grup de adulți a fost de 26,1 la 100.000 de populație adultă.

  Simptomele caracteristice BROC: tusea cronică, producția cronică de spută odată cu tusea, episoade repetate de bronșita acută, dispnee.

  Factorii de risc ce duc la apariția bronhopneumoniei obstructive cronice sunt:

• Fumatul: Cel puțin 10-15% din toți fumători fac BPOC simptomatic. Unele studii relevă că până la 50% din fumătorii de perioade lungi de timp, cu vârsta peste 45 de ani, fac BPOC. La fumători sunt confirmate mai des modificările patologice ale căilor respiratorii. Indicii mortalităţii cauzate de BPOC sunt mai înalţi la fumători, decât la nefumători. Fumatul pasiv, la fel, condiţionează apariţia semnelor respiratorii prin inhalarea gazelor şi particulelor. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscul patologiei pulmonare a fătului, acţionând în mod nefavorabil asupra organogenezei pulmonare şi formării statutului imun. 
• Noxele profesionale: În cazul expunerii îndelungate şi intensive prin natura profesiunii la pulberi organice, anorganice sau la gaze toxice, BPOC poate să se dezvolte şi la nefumători. Concentraţia maximă permisă a prafului toxic este de 4-6 mg/m3. La fumătorii expuşi noxelor profesionale riscul apariţiei BPOC creşte considerabil
• Poluarea atmosferică și condiţiile de microclimat: Factorii nocivi din mediul ambiant, precum și ceaţa, frigul, umezeala, poluarea aerului din locuinţele prost aerisite cu produsele chimiei casnice, de ardere a combustibilului organic la încălzire şi la pregătirea bucatelor, de asemenea, favorizează dezvoltarea BPOC.

 Pentru a preveni riscul și apariția complicațiilor cauzate de povara BPOC este necesar să ne adresăm cât mai timpuriu la medic și să facem un simplu test de respirație, numit spirometria. Spirometria analizează funcţia pulmonară, durează puțin, nu doare și nu necesită efort. Cu ajutorul unui aparat, medicul specialist măsoară cât aer poţi expira într-o secundă. Cea mai importantă strategie de reducere a poverii BPOC este prevenirea fumatului prin politici de control şi programe antifumat repetate.

• Evenimente educative pentru pacienții cu BPOC și pentru publicul larg.
• Zilele de îngrijire a BPOC care implică întâlniri programate și sesiuni de consiliere.
• Teste pentru funcțiile pulmonare.
• Sesiunile de educație privind renunțarea la fumat.
• Discuții la radio și TV cu privire la BPOC.