2 Mai 2017 - Ziua Mondială a Astmului

Anual, prima zi de marți a lunii mai, marchează Ziua Mondială a Astmului, cu scopul informării corecte a populației cu privire la această afecțiune, dar și cunoașterea măsurilor de profilaxie, diagnosticului precoce, metodelor de tratament și implicarea cît mai activă a pacientului în monitorizarea evoluției bolii.

In 2017, Ziua Mondială a Astmului este marcată pe 2 mai, sub sloganul “Astmul: Un aer mai bun, o respirație mai sănătoasă”. Și cum este mult mai ușor să previi decât să tratezi o boală, anul acesta va fi dezbătută implicarea calității aerului respirat în declanșarea și perpetuarea inflamației căilor respiratorii. Poluarea și modificările climatice au dus la creșterea îngrijorătoare a incidenței bolilor respiratorii și alergiilor de la vârste foarte mici.

Să încercăm să luptăm împreună pentru ca generațiile următoare să respire un aer mai curat!

Ce este astmul?

Astmul bronşic este o afecţiune cronică care se caracterizează printr-o hiperreactivitate a musculaturii bronşice care determină un răspuns exagerat bronhospastic la stimuli toleraţi de persoanele sănătoase: alergeni, polenuri, aer rece, efort fizic. Obstrucţia dezvoltată în urma contactului este reversibilă, exacerbările astmului şi declansarea crizei popriu-zise fiind de cele mai multe ori urmarea unui proces inflamator la nivelul căilor aeriene pulmonare.

Informaţie epidemiologică

Astmul bronțic este una dintre cauzele principale ale morbidităţii cronice si mortalităţii din întreaga lume. OMS estimează, că în lume sunt 300 milioane de persoane diagnosticate cu astm bronşic. Incidenţa este de 3-6% din populaţia generală în toată lumea. Prevalenţa globală a astmului bronşic variază în diferite ţări de la 1% la 16%. Se estimeaza că astmul bronşic cauzează 346 000 de decese anual în lumea întreagă.

În Republica Moldova, conform datelor statistice în anul 2016, s-au înregistrat 628 de cazuri noi de astm bronșic, constituind 2,2 la 10000 populaţie, iar prevalență 6956 de cazuri / 24,3 la 10000 populație. Incidența astmului bronșic la copii constutuie 7,1 la 10000 copii (485 cazuri) și prevalență constituind 1979 cazuri, 28,8 la 10000 copii.

Care sunt cauzele astmului bronșic?

Cauzele astmului bronșic sunt încă insuficient elucidate.

Astmul bronșic apare ca o consecință a existenței a doi factori: cel genetic, ce presupune o sensibilitate aparte a sistemului imunitar și a căilor respiratorii și existența unui factor declanșator care poate declanșa crizele sau întreţine inflamaţia bronşică.

Factori alergici:

Ø praful de casă care conţine microorganisme cu potenţial alergizant (acarieni);

Ø mucegaiurile;

Ø produsele de secreţie ale animalelor, ale păsărilor de casă;

Ø hrana peştilor de acvariu;

Ø gîndacii de bucătărie;

Ø polenul;

Ø unele medicamente: aspirina, diclofenac, indometacin, fenilbutazonă, propranolol, metoprolol.

Factori non-alergici:

Ø poluanţii atmosferici (ceaţa, fumul);

Ø aerul rece;

Ø fumatul activ şi pasiv;

Ø efortul fizic, în special, în aer rece, poate declanşa o criză în special după încetarea efortului;

Ø stresul;

Ø refluxul gastro-esofagian;

Ø coloranţii şi aditivii alimentari (tartrazina din băuturi răcoritoare colorate).

Care sunt simptomele astmului bronșic?

Simptomele astmului bronșic variază de la o persoană la alta, intensificându-se în special noaptea sau în primele ore ale dimineţii. Printre simptomele comune ale astmuluisunt: dificultate în respiraţie; tusă agresivă însoţită de respiraţie şuerătoare, întâlnită mai des la copii; dureri în zona toracică.

Diagnosticare

Informațiile necesare pentru a diagnostica astmul pot fi oferite de un istoric medical atent, examinarea fizică și teste ale funcției pulmonare. Măsurarea funcției pulmonare este utilă atât pentru diagnosticul de astm bronșic cât și pentru a monitoriza evoluția bolii și nivelul de control.

Aceste teste includ spirometria, o investigație care evaluează limitarea fluxului de aer, și PEF (peak-expiratory flow), debitul de vârf, ce măsoară viteza maximă la care fluxul de aer poate ieși din plamîni.

Obiectivul tratamentului în astmul bronșic este controlul bolii și menținerea acestuia.

Depistat din timp și tratat corect, astmul poate fi controlat!

Ce înseamnă controlul astmului și cum poate fi obținut?

Potrivit medicilor pneumologi și alergologi, precum și reprezentanților GINA, controlul astmului înseamna că o persoană cu astm:
- are simptome astmatice minime sau inexistente;
- nu se trezește noaptea din cauza astmului;
- nu necesită (sau are o nevoie minimă de) medicația “la nevoie”;
- are posibilitatea de a efectua activități fizice normale;
- are funcția pulmonară normală (sau aproape normală), masurată prin determinări specifice PEF si VEMS;
- nu are crize de astm (sau sunt foarte rare).

Reguli simple pentru obținerea controlului astmului:

- recunoșterea semnelor de avertizare ale unui atac de astm;

- evitarea factorilor care declanșează un atac;

- respectarea recomandărilor medicului curant, în special în ceea ce privește administrarea cu regularitate a medicației;

- evitarea fumatul activ si pasiv;

- tratarea infecțiilor respiratorii virale şi afecţiunilor ORL (rinite, sinuzite) care pot

contribui la alterarea condiţiei bolii;

- evitarea pe cît posibil a stresurilor de orice fel; problemele emoţionale pot scade răspunsul la tratament sau chiar pot declanşa crizele.

IMSP - Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"

2 Mai 2017 - Ziua Mondială a Astmului

Interesant