Începând cu 1998, în prima zi de marţi a lunii mai, este marcată Ziua Mondială a Astmului Bronşic. Scopul activităților consacrate acestei zile este de a atrage atenția opiniei publice asupra faptului că astmul este o afecțiune extrem de gravă, dar și că acesta poate fi prevenit și ameliorat prin măsuri corespunzătoare.
Astmul (de la grecescul asthma - "sufocare") este o afecţiune inflamatorie cronică a plămânilor, caracterizată de probleme respiratorii fluctuante și recurente, cum ar fi: lipsa de aer, respiraţie şuierată, apăsare în piept şi tuse.
Dezvoltarea astmului bronşic este determinată de un şir de factori de mediu (alergiile alimentare sau asociate căilor respiratorii; infecţiile respiratorii recurente şi netratate corespunzător; substanţele nocive din mediul înconjurător, inclusiv substanţele toxice ale fumului de tutun); precum şi de unele cauze naturale, cum ar fi: factorii genetici, obezitatea, stările emoţionale tensionate, schimbările meteorologice, alţi factori iritanţi din mediu.
Simptomele astmului variază de la o persoană la alta, intensificându-se în special noaptea sau în primele ore ale dimineţii. Printre simptomele comune ale astmului sunt: dificultate în respiraţie; tuse agresivă însoţită de respiraţie şuerătoare, întâlnită mai ales la copii; dureri în zona toracică.
Boala poate avea diverse grade de severitate. În formele uşoare, se manifestă prin crize rare de sufocare, de mică intensitate (în timpul activităţii fizice sau pe timp de noapte), care pot trece de la sine. În cazul formelor severe, pacientul prezintă “limitări” frecvente şi necesită îngrijiri medicale.
Astmul bronşic nu poate fi vindecat, însă poate fi tratat în mod eficient, ceea ce permite pacienţilor să se bucure de o calitate bună a vieții. Graţie medicamentelor existente, astmul bronşic poate fi controlat, rata de deces fiind relativ scăzută în comparație cu alte boli cronice.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), astmul este o afecţiune destul de răspândită, la nivel global fiind raportate circa 235 de milioane de persoane care suferă de astm, dintre care 32 milioane în Europa. Prevalenţa este în continuă creştere, în special, în rândul copiilor. În general, astmul afectează toate grupele de vârstă şi toate categoriile sociale.
În Republica Moldova prevalenţa astmului bronşic în ultimii ani s-a stabilizat, fiind de 22,6 la 10000 populaţie.
OMS recunoaște astmul bronşic ca o problemă importantă de sănătate publică. La nivel global, OMS are rolul de coordonator al acţiunilor internaționale de combatere a acestei afecţiuni, sprijinind statele membre în eforturile lor de a reduce invaliditatea şi decesurile premature cauzate de această maladie.