IMSP - Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"

COMUNICAT DE PRESĂ

De Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPCO), marcată pe 14 noiembrie, specialiştii din domeniul sănătăţii din întreaga lume desfăşoară diverse activităţi pentru sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor globale legate de BPCO şi ameliorarea îngrijirii pacientului.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPCO) este o patologie pulmonară gravă, ce prezintă un obstacol pentru respiraţia normală. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), până în anul 2030, BPCO va fi a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPCO sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă.

Cele mai frecvente semne ale BPCO sunt: dispneea (sau senzaţia de insuficienţă de aer), expectoraţiile patologice şi tusea cronică. Cu avansarea treptată în severitatea bolii, bolnavii de BPCO simt limitări în activităţile fizice cotidiene, aşa ca urcarea treptelor, transportarea valizei etc.

Diagnosticul BPCO este confirmat printr-un simplu test de spirometrie, care permite înregistrarea volumului de aer pe care omul îl poate inspira şi expira, la fel, a vitezei cu care aerul pătrunde şi iese din căile aeriene. Deoarece BPCO evoluează lent, ea este diagnosticată la persoanele cu vârsta peste 40 ani. Tratamentul adecvat poate ameliora simptomele şi calitatea vieţii oamenilor suferinzi de BPCO.

În trecut, BPCO era mai frecvent întâlnită printre bărbaţi, însă, odată cu creşterea răspândirii tabagismului printre femei şi creşterea expunerii la aerul poluat din interiorul locuinţelor, maladia afectează ambele genuri în măsură aproximativ egală. Aproape 90% din cazurile de decese prin BPCO se înregistrează în ţările cu venituri mici şi medii, unde nu se aplică strategii efective pentru profilaxia şi combaterea acestei maladii.

BPCO poate fi prevenită. Cauza principală de dezvoltare a BPCO este tabagismul (inclusiv inhalarea pasivă a fumului de ţigară). Alţi factori de risc sunt: poluarea aerului din interiorul încăperilor; poluarea aerului atmosferic; expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă (vapori, substanţe şi gaze iritante); infecţiile frecvente a căilor aeriene inferioare în copilărie.

Convenţia OMS privind controlul tutunului a fost elaborată ca răspuns la globalizarea epidemiei fumatului, în scopul protecţiei a miliarde de oameni de efectele nocive ale tutunului. Acesta este primul acord global în domeniul ocrotirii sănătăţii, care a fost încheiat între OMS şi ratificat de peste 167 ţări.

Conform estimărilor OMS, 65 de milioane de oameni de pe glob suferă de BPCO. Mai mult de 3 milioane de oameni au decedat de BPCO în anul 2005, ceea ce constituie 5% din totalul deceselor la nivel global.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, în anul 2011 au fost înregistraţi 44 407 bolnavi de bronşită şi emfizem pulmonar, ceea ce constituie 158,1 la 10 000 populaţie adultă. Mortalitatea din acest grup de adulţi constituia 37,9 la 100 000 populaţie adultă.                               

______________________________________________________________________
Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”
str. C. Vârnav 13, MD 2025, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373 22) 57 22 00, fax: (+373 22) 57 22 05, e-mail: [email protected]; [email protected], http://www.ifp.asm.md